Există un lucru pe care îl spun adesea antreprenorilor cu care mă întâlnesc. Nicio companie nu poate fi mai bună decât oamenii care o construiesc. Cred că același lucru este valabil și pentru o țară.
România pe care o vom avea peste douăzeci de ani nu va fi rezultatul deciziilor pe care le vom lua atunci. Va fi rezultatul copiilor pe care îi formăm astăzi, al profesorilor pe care îi sprijinim, al părinților pe care îi implicăm și al comunităților care aleg să creadă că educația este responsabilitatea tuturor.
De prea multe ori, atunci când vorbim despre educație, căutăm răspunsuri rapide și vinovați. Ministerul spune că școala trebuie să facă mai mult. Școala spune că familia trebuie să se implice mai mult. Mediul de afaceri spune că tinerii nu sunt pregătiți. Părinții spun că sistemul trebuie schimbat. Poate că fiecare are dreptate, dar niciunul nu poate reuși singur. Educația nu este responsabilitatea unei singure instituții. Este responsabilitatea unei întregi generații.
Ca vicepreședintă CONAF responsabilă de educație, nu îmi propun să adaug încă o voce într-o dezbatere care durează de ani de zile. Îmi propun să schimb modul în care purtăm această conversație. Înainte de a propune soluții, trebuie să înțelegem realitatea. Înainte de a formula politici, trebuie să ascultăm oamenii, iar înainte de a spune ce trebuie schimbat, trebuie să avem curajul să întrebăm: Cum se vede educația prin ochii unui elev?, Ce așteaptă un profesor de la societate?, Ce își doresc părinții pentru copiii lor?, Ce competențe caută antreprenorii atunci când angajează tineri?.
Și, poate cea mai importantă întrebare: pregătim generația de astăzi pentru lumea care vine sau pentru lumea care a fost?
În perioada următoare, împreună cu cele 30 de sucursale CONAF, vom începe un amplu proces de consultare la nivel național. Vom asculta elevi, profesori, părinți, antreprenori și angajatori. Nu pentru a confirma ceea ce credem deja, ci pentru a înțelege ceea ce încă nu știm.
Cred cu tărie că viitorul educației nu se poate construi doar în birouri. El se construiește în fiecare comunitate, prin dialog, prin încredere și prin responsabilitate împărtășită. Îmi doresc ca această inițiativă să fie mai mult decât o cercetare. Îmi doresc să fie începutul unei conversații naționale despre România pe care vrem să o lăsăm generațiilor care vin după noi.
Pentru că educația nu înseamnă doar școală, înseamnă competitivitate, economie și comunități puternice. Înseamnă șansa fiecărui copil de a-și descoperi potențialul și de a-l transforma în valoare pentru el și pentru societate. Nu putem construi o Românie competitivă fără o educație competitive, iar primul pas nu este să vorbim mai mult despre educație. Primul pas este să învățăm să o ascultăm.
Viitorul nu se așteaptă. Se educă.
No Comments