Legea obligă ASF să publice și să actualizeze periodic lista societăților privind echilibrul de gen. La data documentării cercetării „Legea care nu se aplică” de către Dr.ec. Cristina Chiriac, lista nu a putut fi identificată pe site-ul autorității. Bursa de Valori București a publicat chiar în ziua expirării termenului raportul de monitorizare a guvernanței corporative. Raportul BVB nu publică ponderea agregată a femeilor în consilii și nici câte dintre societăți ating obiectivele prevăzute de Legea nr. 24/2017. O cercetare independentă a numărat toate cele 85 de companii de pe piața reglementată, la 31 decembrie 2025 și la 30 iulie 2026.
România a finalizat evaluările în 24 dintre cele 25 de comitete OECD implicate în procesul de aderare. Pe guvernanță corporativă avizul l-a luat demult, la Paris, în sesiunea din 7 și 8 aprilie 2025. Delegația a fost condusă de președintele Autorității de Supraveghere Financiară. Din ea a făcut parte și președintele Bursei de Valori București.
Cu trei săptămâni înainte intrase în vigoare Legea nr. 11/2025, care transpune Directiva (UE) 2022/2381 și introduce pentru societățile listate ce intră în domeniul său de aplicare obiective minime de reprezentare a sexului subreprezentat în consilii. Termen de conformare: 30 iunie 2026.
Avizul OECD a evaluat cadrul de guvernanță și practicile existente. Dar efectul noilor obligații introduse cu trei săptămâni înainte nu avea cum să fie măsurat: termenul pentru atingerea obiectivelor urma să expire abia la 30 iunie 2026. Legea avea trei săptămâni și nicio zi de aplicare.
A trecut un an și trei luni. Termenul a expirat. Dar cifra care ar permite publicului să vadă ce a schimbat legea nu este publicată centralizat de nicio instituție.
Legea spune însă limpede cine trebuie să centralizeze rezultatul conformării. Articolul 109⁶ din Legea nr. 24/2017: emitenții trimit anual la ASF, până la 15 iulie, componența consiliilor defalcată pe gen, iar ASF publică lista celor care au atins obiectivele. La 30 iulie 2026, lista nu putea fi identificată pe site-ul ASF.
Pe 30 iunie 2026, ziua în care expira termenul, Bursa de Valori București a publicat primul raport de monitorizare realizat sub noul Cod de Guvernanță Corporativă, făcut cu BERD, pe 78 de companii. Raportul nu menționează care este ponderea femeilor în consiliile de administrație / supraveghere și nici câte societăți ating obiectivele introduse prin Legea nr. 11/2025.
Numărătoarea
Cristina Chiriac, doctor în economie, președinte CONAF, a realizat o cercetare independentă. A luat toate cele 85 de companii de pe piața reglementată și a reconstituit componența fiecărui consiliu din rapoartele depuse la BVB, din hotărârile adunărilor generale și din rapoartele anuale. A măsurat de două ori: o dată înainte de termen, o dată după.
La 31 decembrie 2025: 383 de locuri în 75 de consilii, 82 de femei. 21,4%. La 30 iulie 2026, la o lună după termen: 371 de locuri, aceleași 82 de femei. 22,1%. Procentul a crescut cu 0,7 puncte. Numărul femeilor, deloc. Șase consilii au câștigat o femeie, șase au pierdut una.
Douăzeci și cinci de consilii nu au nicio femeie. Douăzeci și nouă au exact una. Companiile ale căror consilii nu au nicio femeie au, cumulat, 12.006 angajați. În societățile românești supuse legii, cercetarea găsește 20,3%. Ca reper, în octombrie 2025 femeile ocupau 33,6% din locurile din boardurile celor mai mari companii listate din UE.
În țările membre ale UE, în rândul celor mai mari companii listate, media urcase de la 32,3% în 2022 la 34,7% în 2024, înainte ca directiva să devină obligatorie. Cifrele sunt din OECD Corporate Governance Factbook.
ALRO a scris în informarea depusă pe 14 iulie 2026 că ratează ambele obiective: două femei din unsprezece administratori. Electrica a declarat că nu a atins obiectivul la 30 iunie 2026 și a invocat dispozițiile tranzitorii din articolul 175³ alineatul (3). Farmaceutica Remedia are în raportul anual un consiliu de trei membri, toți bărbați. Raportări există, dar sunt dispersate emitent cu emitent. Pentru a vedea piața în ansamblu trebuie să le cauți și să le reconstruiești una câte una.
De ce contează pentru aderare
România are fișă de țară în OECD Corporate Governance Factbook 2025. Prevederile din martie 2025 sunt trecute acolo. Principiile G20/OECD cer publicarea componenței consiliului, a calificărilor membrilor, a procesului de selecție, a mandatelor pe care le mai dețin, a independenței și a diversității, inclusiv de gen. Cercetarea nu a identificat în România o bază publică unică în care aceste informații să poată fi consultate centralizat, într-un format comparabil pentru întreaga piață reglementată.
„Avizul a fost o poză. Poza era bună: legea există, pragul este menționat, obligația de raportare publicată. Dar îndeplinirea țintelor OECD nu se termină cu o fotografie. România va trebui să arate ce reguli a adoptat și ce au produs ele. Mai e ceva. Problema nu este doar fragmentarea informației, ci și accesibilitatea ei. Raportarea în limba engleză diferă de la emitent la emitent, iar o bază centralizată în care un investitor străin să poată vedea situația întregii piețe reglementate nu există,” a declarat Dr.ec. Cristina Chiriac, președinte CONAF.
Companiile de stat stau mai bine
Cele zece companii în care statul român are controlul ating obiectivul în 60% din cazuri. Companiile private supuse aceleiași legi: 29,2%. Niciun consiliu de stat nu e integral masculin.
Legea e aceeași pentru toate. Diferă altceva. Întreprinderile publice au proceduri scrise de selecție a administratorilor, prin Ordonanța de urgență nr. 109/2011, și o agenție care le avizează și le poate trimite înapoi. În ianuarie 2026, AMEPIP a declanșat verificări la 847 de autorități publice tutelare pentru a afla de ce procedurile de selecție nu fuseseră finalizate în termenele legale și pentru a identifica responsabilii. Pentru companiile private listate nu există un mecanism instituțional echivalent AMEPIP care să verifice procedural fiecare selecție.
„Se vorbește mult despre ținte, însă nu se vorbește despre cum se ating, care sunt sancțiunile dacă nu se ating”, spune Cristina Chiriac. „Uitați-vă la cercetarea realizată. Arată o diferență care merită explicată. Acolo unde există și un control suplimentar, conformarea este de două ori mai mare. Și rămâne întrebarea pe care statul ar trebui să și-o pună.”
Ce s-ar putea face
ASF trebuie să publice și să actualizeze periodic lista prevăzută la art. 109⁶. Primește oricum informările, până la 15 iulie. ASF este instituția care poate spune câți emitenți și-au îndeplinit obligația de raportare până la 15 iulie.
Bursa de Valori București poate cere un câmp standard în raportarea emitenților: nume, funcție, executiv sau neexecutiv, gen, perioada mandatului. Un asemenea set ar transpune într-un format comparabil informații relevante pentru standardele de transparență promovate de Principiile G20/OECD.
Raportat la structura consiliilor analizată la 30 iulie, conformarea integrală ar necesita 43 de numiri/modificări de componență în 33 de societăți. În 23 dintre ele, diferența este de un singur loc. Iar multe dintre aceste schimbări pot apărea natural odată cu expirarea mandatelor în curs și cu noile proceduri de selecție.
Despre cercetare
„Legea care nu se aplică”, realizată de Dr. ec. Cristina Chiriac, acoperă toate cele 85 de companii listate pe piața reglementată a Bursei de Valori București. Datele au fost colectate la două date de referință: 31 decembrie 2025 și 30 iulie 2026. Sursele sunt publice: rapoartele depuse de emitenți la infocont, hotărârile adunărilor generale, rapoartele anuale. Datele de firmă provin din extrageri RisCo făcute la 30 iulie 2026, cele financiare din situațiile ANAF pentru exercițiul încheiat la 31 decembrie 2025. Nu au fost cerute date de la nicio companie. Cercetarea are un pandant pe piața AeRO, „Legea care nu există”, pe 245 de emitenți. Dr. ec. Cristina Chiriac a publicat în 2016 „Marea Privatizare”, o analiză a 7.726 de societăți trecute din proprietatea statului în proprietate privată.
No Comments