Antreprenor, trainer, coach, terapeut și, nu în ultimul rând, femeie și mamă, Simona Nicolaescu (Dynamic HR) a împărtășit pentru membrele CONAF lecțiile sale legate de greșeli profesionale, curaj și frică.
Cum ai defini tu un lider curajos?
Unul care se lasă inspirat de propria intuiție și trece peste obstacole având în minte doar reușita finală. Un lider curajos spune ceea ce simte, fără să rănească și întotdeauna cu scopul de a rezolva problemele, nu doar ca să se vaite. Face ceea ce alții nu ar îndrăzni să facă, susține cu încredere idei mărețe care schimbă lumea în bine și are răbdare uneori ani întregi ca să se întâmple.
Ce te-ai fi ajutat pentru a-ți dezvolta și mai mult afacerea?
Am fost și sunt destul de visătoare, aș spune că văd cu ochii deschiși cum oamenii au posibilitatea să își construiască o viață frumoasă, tihnită pentru ei. De multe ori uit să văd câte lanțuri ne punem cu propria minte, ne imobilizăm în propriile pattern-uri ineficiente. Cu ochii deschiși am tot visat, am sperat că pot ajuta oamenii să vadă și ei, pentru ei, același vis.
Am visat că un team building chiar poate sparge bariere, poate face ca oamenii să lucreze mai bine, am creat metode și instrumente. Realitatea mi-a arătat că tot ce își doresc majoritatea managerilor este să își distreze oamenii. Mi-a luat mult timp sa înțeleg asta.
Am visat că programele de wellbeing pot să ajute oamenii sa fie mai sănătoși fizic și mental, că pot avea efecte evidente în indicatorii de business. Îmi va mai lua ceva vreme până să înțeleg că în acest moment aceste programe sunt privite ca o inițiativă sexy, în loc să devină ceva strategic și serios implementat în organizații.
Ce ai face acum altfel?
Dacă ar fi să dau timpul înapoi, i-aș da Simonei sfatul să combine 80% acțiuni care produc rezultate imediate, financiar vorbind, cu 20% partea de visare, de inovație. La mine a fost cam invers.
Dacă ar veni acum la tine o femeie de afaceri care dorește să scape de frici, ce i-ai spune, mai întâi?
Să încerce fix ceea ce și-ar dori, fără să țină cont de frică, să reducă vocea interioară a fricii. Mai trist este faptul că oamenii își sinucid propriile visuri spunând ca asta nu se poate, dacă ar vrea să își împlinească propriile visiuri atunci asta ar presupune să renunțe la X. Oameni buni, viața este atât de scurtă, de ce ne-am petrece-o ascultând frica din noi, când am putea asculta vocea curajoasă, cea care visează la un trai frumos?!
Mai multe despre Simona Nicolaescu la
http://www.simonanicolaescu.ro/
http://www.dynamichr.ro/
https://www.youtube.com/channel/UCzPtWx4neGrqxdreqO2P6PQ
No Comments