Portretul femeii de afaceri din România: Profesionistă, studii superioare, vârsta maturității

În România anului 2019, tot mai multe femeie aleg calea antreprenoriatului. Din poziția de manager, de asociat, acționar, administrator sau PFA, peste 675 de mii de femei fac business, cot la cot cu bărbații. Potrivit unui studiu realizat de compania de consultanță Frames la comanda Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), numărul femeilor prezente în business-ul românesc a crescut față de 2014 cu aproape 100.000, iar cele mai multe au, în prezent, vârsta între 34 și 49 de ani, studii superioare și experiență în business, clădită în principal în companiile pentru care au lucrat în trecut.

Transformările economice semnificative prin care trece România se reflectă și în creșterea apetitului pentru business. Iar femeile au o prezență tot mai activă, ajungând chiar, în unele sectoare de activitate precum serviciile și activitățile culturale și educative, să reprezinte majoritatea.

 

Potrivit datelor statistice, populația României numără, în prezent, aproximativ 19,5 milioane de persoane, iar femeile asigură majoritatea (51,09%). Dintre acestea, peste 5,7 milioane reprezintă numărul femeilor active.

Cele mai multe sunt salariate, la stat sau în mediul privat, asigurând o contribuție semnificativă la forța de muncă pe aproape toate palierele de activitate din economie, de la servicii de suport la cercetare științifică.

Potrivit analizei Frames, evoluția forței de muncă feminine este una ascendentă, de remarcat fiind creșterea numărului persoanelor de sex feminin cu funcții de răspundere atât în sectorul public (administrație locală, companii de stat, Guvern etc.) cât și în mediul privat, acolo unde, de exemplu, multe dintre business-urile multinaționale prezente în România au ajuns să fie conduse de femei cu experiență.

,,Schimbările semnificative la nivel social din ultimul deceniu, experiența, expertiza, spiritul inovativ și apetitul pentru business sunt doar câteva dintre elementele esențiale care au determinat tot mai multe femei să facă pasul spre antreprenoriat’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Așa s-a ajuns ca, în 2019, să fie prezente în afaceri 675.867 de femei, cu 87.513 mai multe decât în 2014.

Potrivit datelor de la Oficiul Național al Registrului Comerțului , anul trecut activau în business în calitate de acționari/asociați 508.312 femei, numărul acestora crescând cu 21,1% față de 2014, când erau înregistrate 419.598 femei. Și ponderea lor în raport cu bărbații a crescut în acest interval cu 1.1 p.p, la 37,4%.

Tot în 2018, alte 167.555 de femei erau înregistrate ca persoane fizice autorizate (PFA), ponderea în total PFA reprezentând 39,4% din totalul de 425.770 de PFA-uri.

Pe ansamblu economiei, incluzând și bărbații, numărul antreprenorilor din România a crescut față de 2014 cu 18%, la aproape 1,8 milioane.

Bucureștiul atrage cele mai multe antreprenoare

Într-o economie tot mai polarizată din punct de vedere geografic, Capitala și zonele limitrofe (jud.Ilfov) au ajuns să catalizeze cele mai multe business-uri conduse de femei.

Potrivit statisticii, din totalul de 375.551 de acționari ai societăților comerciale înregistrați în 2018 în această zonă, 137.417 erau femei, reprezentând aproape 37% din total.

În topul județelor, văzut din prisma numărului de acționari femei, Bucureștiul și Ilfov-ul sunt urmate de Cluj, cu 27.645 acționari, Timiș (22.938), Constanța (21.459), Iași (17.120), Bihor (16.992), Prahova (16.182) Brașov (16.103), Dolj (14.129) și Argeș (14.678).

La polul opus se aflau județele Caraș-Severin (4741), Botoșani (3813), Covasna (3303) și Mehedinți (3282).

Față de 2014, cel mai mult a crescut numărul femeilor implicate în afaceri în București, cu peste 23.000.

Pe de altă parte, cea mai ridicată pondere a femeilor în raport cu bărbații se înregistrează în Tulcea (41,5%), numărul doamnelor fiind de 4342 iar al bărbaților de 6140.

Interesantă, în context, este evoluția semnificativă a numărului femeilor prezente în business în județe precum Cluj (+6662 față de 2014), Timiș (+3791), Constanța (+3647),  Iași (+3492) și Brașov (+2934)

Situația este similară, pe ansamblu, și în privința PFA-urilor, întreprinderilor de tip II și a celor familiale deținute de femei. Bucureștiul (10.608), Bihorul (7801), Clujul (7250) și Iașiul (6785) se află în prim-plan, în timp ce, la capătul celălalt al clasamentului se situează Covasna (1915), Călărași (1804), Ialomița (1679) și Giurgiu (1362).

Cea mai ridicată pondere de femei în astfel de structuri economice se regăsește în Bihor (43,1%), iar cea mai mare creștere a prezenței femeilor în business, din 2014 pînă în prezent, a fost marcată de județul Tulcea (+1,8%). Ca număr de femei prezente în business, Dâmbovița și Bihorul se află în prim-plan, cu un plus de 1310 respectiv 1139 de persoane.

Femeile de peste 35 de ani, focusate pe business

Deși sunt tot mai implicate în afaceri, femeile reprezintă doar 25% dintre patronii din România. Statistica arată că în business-ul românesc activează, în prezent, peste 22.000 de femei patron, față de 26.000 cât erau în 2014. Mai mult de jumătate dintre ele au vârsta cuprinsă între 35-49 de ani.

Este vârsta maturității în business, caracterizată printr-un plus de experiență acumulat în special în calitatea de angajat în mediul privat.

,,În general, după câțiva ani buni petrecuți în calitatea de salariat, multe dintre femei au făcut pasul către antreprenoriat, în domeniul de activitate în care au activat dar în segmente de nișă, profitând de potențialul unor segmente de piață insuficient de atractive pentru bărbați’’, arată analiza.

Potrivit analiștilor de la Frames, interesant este că, pe măsură ce economia se dezvoltă, vârsta femeilor prezente activ în economie scade.

Dovadă că numărul femeilor cu vârsta între 25-34 de ani a crescut susținut în ultimii 5 ani, de la 4900 în 2013 la 5600 în 2018. Și ponderea acestora a evoluat semnificativ, de la 28,3% la 36% în 2018 din totalul patronilor aflați la această vârstă, semn că, imediat ce capătă puțin experiență, tot mai multe femeie tinere fac pasul către antreprenoriat.

Câștigul salarial, o problemă

Prezența tot mai activă a femeilor în business se reflectă, bineînțeles, și în creșterea veniturilor acestora. Antreprenoriatul a ajuns să reprezinte, pentru multe femei, o soluție optimă pentru a câștiga mai bine, pentru a avea o viață mai bună.

 

Asta mai cu seamă că, din păcate, diferențele salariale dintre bărbați și femei se mențin încă la un nivel semnificativ.

Conform Mastercards Index  of Women  Entrepreneurs 2018, România este printre ultimele 3 țări  în topul țărilor europene la nivelul veniturilor generate  de către femei.

Datele Institutului Național de Statistică indică faptul că, în 2017, dacă bărbații câștigau, în medie 3280 lei/brut, femeile aveau un câștig de numai 3159 lei.

Femeile angajate în sectorul public câștigau ceva mai bine decât cele din sectorul privat, în medie 3820 lei, față de 2844 lei.

Cele mai mari câștiguri realizate de femei se înregistrau, în 2017, în informații și comunicații (5596 lei), administrație publică și apărare (5495 lei), industria extractivă (5415 lei), producția de energie electrică, gaze, apă caldă și alte utilități (4761 lei), activități profesionale, științifice și tehnice (4253 lei), sănătate și asistență socială (3637 lei) și învățământ (3234 lei).

La polul opus, femeile înregistrau cele mai mici câștiguri în tranzacții imobiliare (2488 lei), alte activități de servicii (1931 lei) și hoteluri și restaurante (1897 lei).

Privite din prisma evoluției salariilor în intervalul 2014-2018, cel mai mult au crescut salariile în sănătate și asistență socială (105%), activități de spectacole, recreative și culturale (79%) și HORECA (70%).

Analiza Frames arată, astfel, că din punct de vedere al căștigului salarial, sectorul IT&telecom, administrația publică și firmele din domeniul energiei reprezintă cei mai buni angajatori pentru femei.

Business-ul, o misiune imposibilă?

Pentru multe dintre femeile din România, a avea un business propriu rămâne o misiune imposibilă.

Constrângerile materiale și cele sociale, de la rolul de soție și mamă la lipsa de încredere și susținere a celor din jur, continuă să reprezinte obstacolele principale în drumul de la oportunitate la afacere.

Potrivit analizei Frames, aceste constrângeri s-au redus, însă, semnificativ în ultimii ani. Societatea a evoluat, iar emanciparea  femeii nu mai este de mult doar un concept aspirațional.

Inteligente, bine calificate și cu o putere de adaptare și sinteză superioare în multe cazuri bărbaților, româncele au ajuns să reprezinte factorii cheie în multe domenii de activitate, de la servicii și administrație publică, la comunicații, comerț și industrie.

Astfel că, în esență, pasul spre antreprenoriat trebuie făcut atunci cînd inițiativa, puterea de muncă, experiența profesională și situația familială își găsesc un numitor comun.

No Comments

Post A Comment