Outstanding Women in Business

CRistina Chiriac, presedinta CONAF

Outstanding Women in Business, articol publicat Business Review

  • Ce determină succesul în afaceri al unei femei?

Succesul este individual, nu colectiv și este legat de realizarea obiectivelor propuse și rezonanța cu valorile implicate, așadar nu există o rețetă clasică care să definească succesul, dar putem discuta de modele feminine care au demonstrat că succesul și performanța pot fi feminine.

Dacă privim în interior observăm că societatea românească încă penalizează maternitatea pe criterii tradiționaliste și este capital ca fiecare femeie să determine asimilarea nevoii de dezvoltare personală și bunăstare ca fiind o componentă a individului, în și în afara familiei. Echilibrul dintre profesie și familie este provocarea căreia noi, femeile trebuie să îi adresăm eforturile noastre, pe ambele talere. Participăm puternic afectiv în toate aspectele vieții noastre și veșnicul “mers pe sârmă” este un factor important al succesului.

De-a lungul timpului, prin cele cinci Gale „Women in Economy”, cel mai important și longeviv eveniment organizat de CONAF în România, dedicat femeilor implicate în viața economică, am oferit în semn de recunoaștere, peste 77 de premii de excelență doamnelor care au performat în industrii și domenii fabuloase, de la aeronautică sau medicină, la industria ușoară sau literatură și am credința că doar munca, educația și calitatea de a fi om, în sensul învățat de la părinții noștri, fac diferența.

CONAF este prima organizație din România care a adus în prim plan în spațiul public, nevoia „cotelor de gen”. Dialogul cu premierul României, cu membrii ai parlamentului și miniștrii, nu a fost doar un proces de conștientizare publică. Aceleași discuții le-am purtat și cu primul ministru al Republicii Moldova pentru a înțelege barierele  legislative și cele din mentalul colectiv, determinând astfel o schimbare în politicile publice, sociale economice și chiar culturale.

Cert este faptul că bărbații își aleg provocările, femeile trebuie să le facă față. A crea este menirea noastră și provocările ce le însumează se subordonează chemării noastre. Este o reală provocare implementarea unor strategii de business prin prisma unui executiv de gen feminin, dar și o reală valoare adăugată pentru cultura organizațională.

De asemenea echilibrul de gen în marile corporații și extins în zona decizională a statului, sunt aspecte cu impact asupra armoniei sociale, iar în ciuda diferențelor salariale reduse, parcursul profesional spre funcții de top management este cumva îngrădit de mentalități depășite. Un procent de 64% al bărbaților în funcții de management, față de 36% cel al femeilor, inversat  în meseriile asimilate meșteșugăritului conform Comisiei Economice pentru Europa a Națiunilor Unite, cu 63% femei și 37% bărbați arată cu claritate nevoia unor cote de gen, reglementate pe toate palierele si dezagregate pe fiecare zona de impact social.

În esență, presupunerea că există un stil de leadership feminin perpetuează stereotipurile care separă cele două lumi, cea a femeilor lider de cea a bărbaților. Se credea că femeile sunt mai riguroase, mai organizate și mai puțin dispuse să-și asume riscuri, deci mai puțin ambițioase decât bărbații, dar mai corecte. Cu toate acestea, un studiu extins care a acoperit mai multe țări, realizat de McKinsey, a demonstrat că femeile lider din poziții de conducere în companii au obținut rezultate remarcabile. Veniturile au crescut, profitabilitatea s-a îmbunătățit, iar angajații au fost mai implicați, manifestând loialitate față de companie.

  • Care sunt industriile cu cea mai puternică barieră de ascensiune în carieră? Dar cele în care ascensiunea este facilă?

O ascensiune facilă, în definiția mea, este doar o plimbare prin viață. Am credința că succesul nu se cere, se muncește, se trudește și asta mă fascinează la iile românești și încerc să insuflu în organizația pe care o conduc. Noi femeile avem bariere fizice uneori și darurile maternității ne învață căldura, empatia, dar și reziliența în fața suferinței. Creăm viață, o punem pe drumul ei, ca apoi să privim cum pleacă spre propriile visuri și dacă privim companiile noastre ca o familie extinsă, putem să aducem un plus notabil societății. Fiecare industrie îți are provocările sale și nu vreau să generalizez, atât timp cât drumul spre o ocupație sau alta este un factor de decizie extrem de complex.

Este recunoscut faptul că există anumite domenii care sunt dominate de femei, iar această realitate este confirmată de datele statistice. Educația, industria textilă, ospitalitatea, turismul, îngrijirea sănătății și saloanele de înfrumusețare sunt printre domeniile în care femeile sunt mai prezente. Totuși, în ultimii ani, economia a generat mai multe oportunități de antreprenoriat pentru femei în sectoarele serviciilor și în tehnologia informației. Este evident că în industriile de producție, petrol și gaze, dominate de bărbați, vom găsi mai puține antreprenoare, dar având în vedere numărul mare de femei cu pregătire academică în aceste domenii, nu putem exclude o creștere a interesului antreprenoarelor pentru implicarea în viitor și în aceste sectoare.

Care sunt cele mai mari provocari pentru o femeie să ajungă în poziții de conducere?- Outstanding Women in Business, articol publicat Business Review

A sparge mentalități seculare, a demonstra că se poate, a rescrie rolul nostru în familie sunt încercări cărora trebuie să le facem față din clipa în care inițiativele noastre trec poarta căminului. Maternitatea, feminitatea, sensibilitatea și empatia noastră trebuie să îmbrace mănușa de fier a determinării, perseverenței și în final a succesului susținut.

Făcând o diferențiere clară între managementul executiv și boardul de conducere al unei companii, marea provocare vine din implementarea în mission statement  a valorilor universale și atât de familiare nouă femeilor precum empatia, egalitatea, educația continuă sau incluziunea. Acestea sunt valori de dezvoltare sustenabilă iar diseminarea lor pe fiecare nivel trebuie privită și implementată la fiecare nivel, ca instrument de diferențiere și profit pe termen lung.

Deciziile de cumpărare s-au schimbat și profitul oricărei companii este rescris și în termenii impactului social pe termen lung, iar dezechilibrul de gen devine un pașaport spre eșec.

Cum stă România la capitolul femei top executives (provocări, dificultăți, aspecte pozitive)-Outstanding Women in Business, articol publicat Business Review

În teorie, prin prisma diferențierilor salariale suntem în frunte la nivel continental, asta și mulțumită latinității noastre. În realitate, nivelul de trai, puterea de cumpărare și alți indicatori ai bunăstării sunt pe minim și e momentul să facem eforturi naționale pentru a determina un traseu bine structurat legislativ în direcția reprezentativității ca soluție de aspectare multi-socială, spre o Românie relevantă nu doar ca suprafață dar și ca forță economică europeană.

Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (European Institute for Gender Equality — EIGE), înființat în cadrul Uniunii Europene, a conceput un indice al egalității de gen (IEG). Desigur, în ciuda unui singur aspect pozitiv legat de decalajul salarial, unde România pare să conducă, observăm o tendință care unii specialiști o atribuie trecutului comunist. Totuși, este crucial să realizăm o analiză detaliată a disparităților între femei și bărbați în șase domenii cheie: muncă, venituri, educație, timp, autoritate și sănătate. În această privință, România se situează la coada clasamentului european, obținând aproape 60 de puncte dintr-un total de 100.

Nu privesc performanța unei companii în termenii profitului intrinsec, ci al impactului asupra economiei, culturii și societății. În consecință, top executive sau unic acționar sunt aceleași brave femei care muncesc pentru a-și construi forța de a face diferența.

Confederația pe care o conduc a luat ființă ca urmare a necesității de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă și echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci și pentru întregul mediu de business. CONAF are în componența sa 2 federații, 10 patronate, 19 asociații, 27 sucursale și peste 5.500 de companii ți am credința că numai împreună putem determina o schimbare majoră nu doar în economia românească, dar și în cultura și percepțiile românilor. Outstanding Women in Business, articol publicat Business Review

No Comments

Post A Comment