Femeia antreprenor într-o nouă etapă de dezvoltare economică

Femeia antreprenor într-o nouă etapă de dezvoltare economică

Femeia antreprenor într-o nouă etapă de dezvoltare economică. Numărul femeilor care se implică în antreprenoriat este în creștere an de an, un lucru pozitiv dacă ne gândim că se fac pași importanți în obținerea egalității de șanse și de tratament egal între femei și bărbați la nivel mondial, deși economiile lumii au fost lovite de criza pandemică. Pentru a depăși aceste bariere este nevoie de educație și de alfabetizarea digitală, un proces esențial în era tehnologiilor digitale la care suntem parte. Tot mai multe state caută soluții de sprijin pentru economiile lor, iar România nu face excepție.

Un exemplu în acest sens îl reprezintă proiectul WINGATE“Împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă”, proiect realizat cu fonduri norvegiene, care a debutat în România, bucurându-se de prezența Excelenței sale Ambasadorul Norvegiei în România, doamna Siri Beate BARRY. Scopul acestuia îl reprezintă creșterea numarului de femei antreprenor în țările partenere în proiect: Ungaria, România, Serbia, Moldova și Norvegia.

“Chiar dacă nu este membru al UE, Norvegia cooperează și își dorește să ajute Uniunea să facă față provocarilor curente și să iși facă util potențialul său la maxim. Prin Fondul de granturi SEE oferite de Norvegia, Islanda, Liechtenstein, contribuim la reducerea diferențelor economice și la întărirea relațiilor de cooperare. Din 2015 până în prezent au fost oferite granturi în valoare de 2,8 miliarde de euro dintre care 502,5 milioane de euro au fost oferiți României”, a declarat ambasadorul Norvegiei în România, lăudând implementarea unui astfel de proiect la nivelul mai multor state member ale UE.

Proiectul este unul transnațional și implică schimburi de experiență între țările participante în vederea dezvoltării unei platforme care să încurajeze femeile să devină actori în economie.

Cristina CHIRIAC, președinte ANAA, afirmă că: “Antreprenoriatul este un vector esențial al creșterii economice și al creării de locuri de muncă: acesta creează noi întreprinderi și locuri de muncă, deschide noi piețe și stimulează noi aptitudini și capacități”. Aproape 40% dintre asociații firmelor active astăzi în România sunt femei. Femeile de afaceri se regăsesc, tot mai vizibil, în clasamente ale succesului. Contribuțiile lor sunt extrem de apreciate în toate domeniile, de la educație și sănătate, la activități civice, cultură, divertisment, sport sau politică.

Președintele ANAA a vorbit despre prioritățile Uniunii Europene de după pandemie “o Europă mai puternică care sa devină verde, digitală și mai rezilientă. Asta presupune o Uniune în care nu este loc de rasism și de discriminare, unde rolul și locul femeii în dezvoltarea economică este apreciat si încurajat. Cred că acest lucru poate fi realizat dacă toate statele promovează egalitatea de gen și facilitează intrarea femeilor în antreprenoriat. Îmi doresc ca România, ca stat membru al Uniunii Europene, să se afle în lista membrilor care implementează politici publice de încurajare a doamnelor antreprenor, iar acestea să contribuie într-un numar cât mai mare la creșterea economică și diversificarea ariilor de competență în sectoare inovatoare”.

La rândul său, Agnes PUSKAS, lead Project Manager SKC Consulting susține că: “În urma experienței prin care trecem din cauza situației pandemice, am realizat că este foarte important să ne dezvoltăm abilitățile de reziliență la șocuri, lucru pe care ni l-am propus să îl facem și în cadrul proiectului WINGATE. Alte aspecte foarte importante sunt transformarea digitală, sutenabilitatea și incluziunea. Acestea sunt trendurile pe termen lung la care trebuie să lucrăm pentru viitor”.

Pe măsură ce piețele devin tot mai volatile iar industriile tot mai inovatoare, liderii de afaceri au nevoie de noi strategii de creștere, axate pe oameni, educație și digitalizare. Lumea în care trăim are tot mai multe interacțiuni virtuale cu impact major asupra economiilor lunii: impactul tehnologiei asupra muncii umane și distribuției veniturilor; adaptarea sistemelor fiscale la era digitală; rolul tehnologiei în furnizarea de servicii de bază pentru păturile sociale defavorizate și accesul generalizat la educație continuă, cu scopul de a crea o forță de muncă adaptată erei digitale.

Nicoleta MUNTEANU, vicepreședinte CONAF a vorbit despre: “Studiile globale arată că există o discrepanță între competențele actuale ale angajatilor și nevoile angajatorilor generate de noile tehnologii. Tehnologiile digitale, inovația și inteligența artificală sunt noile provocări ale antreprenorilor, iar companiile pentru a fi competitive în aceste vremuri de criză sunt nevoite să adopte tehnologiile digitale necesare reinventării propriilor modele de afaceri”. În acest sens, ea crede ca este nevoie de “crearea unui cadru fiscal care să stimuleze dezvolatrea economiei digitale, înființarea sediilor sociale virtuale, extinderea rețelei de fonduri de investiții de capital de risc și flexibilizarea condițiilor de participare a startup-urilor la proiectele publice care au ca obiect dezvoltarea aplicațiilor utile pe platforme publice. Acestea sunt câteva măsuri concrete care să ajute la construirea unui mediu de afaceri bazat pe inovație tehnologică și acces la soluții digitale”.

Deși statisticile arată că pandemia COVID-19 a avut un impact disproporționat asupra business-urilor deținute de femeile din întreaga lume, 87% dintre acestea afirmând că au resimțit un impact negativ puternic, totuși, conform acelorași studii, femeile au un grad de adaptabilitate la schimbări mult mai crescut. Evident că în funcție de dezvoltarea economică a unui stat, ele se pot adapta mai rapid sau mai lent, însă reușesc de fiecare data să facă față provocarilor.

Eszter SZABO, președinte Women/Business/Angels Association, Ungaria, economist și profesor de business la Budapest Business School,  susține importanța femeilor antreprenor și a business angels. “Țările din Europa de Vest au doar 30 de ani de experiență în economia de piață, trăind până atunci în țări socialiste cu economii planificate; de aceea trebuie să muncim foarte mult pentru a-i ajuta pe cei dornici sa devină antreprenori sau business angels; este extrem de important ca la aceeași masă să existe femei antreprenor și femei business angels pentru a genera dezvoltare și creștere”, a declarat aceasta în cadrul conferinței WINGATE.

Conform ultimului clasament publicat, Norvegia este în topul țărilor din lume referitor la oportunitățile oferite femeilor. “Norvegia are un guvern condus de o femeie si un numar mare de femei miniștri, următorul succesor la tron va fi o femeie și peste 50% din companiile private au femei in middle management, și un număr și mai mare în companiile de stat, dar numai 16 % dintre marile companii listate la bursa sunt conduse de femei, ceea ce reprezintă un paravan peste care nu se poate trece prea ușor. Însă există o regulă ca în Consiliile marilor companii să fie cel putin 40% femei”, susține Marit H. SILSETH, project manager Kvinner, din Norvegia.

Evoluțiile sunt însă disproporționate dacă e să analizăm cifrele din țările participante în proiect. În timp ce Norvegia conduce în clasament cu un nivel de trai crescut pentru femei și o participare mare a femeilor în business și asta datorită măsurilor legislative și a impactului diversității de gen în performanța economică a firmelor, nu același lucru se poate spune despre Republica Moldova. Sabina CRIGAN, Partener Gateway&Partners a declarat: “Din păcate doar 1 din 5 companii conduse de femei sunt orientate spre export. În Moldova, numărul este și mai mic, doar 1 din 10 companii care fac afaceri internaționale sunt conduse de femei”.

În Republica Moldova, aproape 70 % din IMM-uri și-au redus venitul, există companii care operează cu mai puțin de 20-30 % din venitul pe care l-au avut în 2019, unele se descurcă mai bine însă asta depinde foarte mult de industria în care activează. “Din păcate, această criză ne-a demostrat că un număr ridicat de antreprenori nu dețin suficiente cunoștințe financiare, digitale, de accesare a finanțărilor sau de stabilire a unei strategii de buget; de aceea comunitățile de afaceri care oferă proiecte de mentorat și suport sunt foarte importante”, susține Liliana BUSUIOC, director executive Alianța Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Moldova.

Pentru a crește numărul femeilor antreprenor și influența acestora în economia fiecărui stat este nevoie de cooperare, parteneriate solide, schimb de experiență, reinventarea economiei prin adaptarea la tendințele actuale, interconectare și transparență, și nu în ultimul rând cooperare transnațională. Aceasta a fost una din principalele concluzii ale dezbaterii proiectului WINGATE – Împreună pentru o Europa verde, competitivă și incluzivă.

Evenimentul a fost moderat de Andreea NEGRU și face parte din proiectul WINGATE care își propune să ajute femeile antreprenor și business angels în creșterea și dezvoltarea lor. Partenerii proiectului sunt: SKC-Consulting (Ungaria) partener principal, Serbian Venture Network (Serbia), Women Business Angels (Ungaria), Kvinner i Business (Norvegia) și Asociația Națională a Antreprenorilor din România, care acoperă și  Republica Moldova.

Proiectul „Wingate” este finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin intermediul Fondului de granturi SEE și Norvegia pentru cooperare regională.

 

#WINGATE

#EEANorwayGrants 

#FundforRegionalCooperation

 

 

 

No Comments

Post A Comment