Piața muncii în declin! Peste un milion de contracte suspendate și încetate

Faptul că numărul de salariați activi este în continuă și drastică scădere, nu este o surpriză, dat fiind contextul actual economic și social, provocator și plin de necunoscute, în care criza COVID ne-a aruncat la propriu. Cu tot sprijinul primit de la guvern, companiile își urmează cursul natural și își reduc sau închid activitatea. Fapt confirmat și de numărul tot mai mare de contracte suspendate și încetate, care au ajuns la o cifră alarmantă, de peste 1.000.000.

Conform unui Comunicat de Presă publicat pe site-ul Ministerului Muncii și Protecției Sociale pe 27 mai 2020, situația numărului de contracte suspendate și încetate, se prezintă astfel:

Numărul total de contracte suspendate este de 598.264, cele mai multe înregistrându-se în industria prelucrătoare164.608, urmată de sectorul Hoteluri și restaurante – 100.026 și de sectoarele Comerț cu amănuntul, Repararea autovehiculelor și motocicletelor cu 94.793.

În ce privește numărul de contracte încetate, totalul este de 424.389. În industria prelucrătoare și comerțul cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor se înregistrează un număr aproximativ egal, de 75.025, respectiv 75.424. Sectorul construcțiilor înregistrează 63.553 de contracte încetate.

În același comunicat se reamintește că Guvernul României a decis să sprijine salariații angajatorilor aflați în șomaj tehnic prin acoperirea integrală a fondurilor aferente.  

Mai multe informații sunt disponibile pe paginile de internet ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, respectiv Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială.

Conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Muncii, numărul salariaților activi la 30 aprilie 2020 era  5.569.904.

În doar o singură lună, numărul salariaților activi a scăzut drastic cu peste 1.000.000.

Încă din 6 aprilie 2020, CONAF a lansat un comunicat de presă și a propus Guvernului:

  • să acorde sectorului privat un pachet de stimulare, constând în subvenții de la guvern în cuantum de 5500 lei (câștigul salarial mediu brut pe lună) pe perioada stării de urgență pentru fiecare angajat păstrat timp de 6 luni
  • și soluții pentru reducerea la minim a pierderii de locuri de muncă și alternanța muncii clasice cu cea de acasă.

România trebuie să se adapteze noilor transformări structurale și să acorde o atenție sporită sectorului privat, singurul capabil să susțină economic bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale, să țină în frâu rata șomajului (care ar putea ajunge la 10-11% în contextul actual în România), tocmai de aceea se impune adoptarea unui pachet de stimulare și subvenționare a salariilor pentru a ajuta cît mai mulți români să își păstreze locurile de muncă, în cuantumul câștigului salarial mediu brut (5500 lei brut/lună ) pe perioada stării de urgență, pentru fiecare angajat păstrat timp de 6 luni. Astfel spus, în loc să stimulăm creșterea ratei șomajului, fie chiar și a celui tehnic, stimulăm păstrarea locurilor de muncă, plata contribuțiilor salariale la bugetul de stat și siguranța locului de muncă pentru angajat precum și vechimea în câmpul muncii.

Ponderarea șomajului tehnic și înlocuirea lui cu măsuri de stimulare a companiilor private în cuantumul salariului mediu brut, va elimina și inechitatea dintre sectorul public și cel privat.

Măsura, pe langă impactul benefic în economie, o rată a șomajului controlată, are și un impact emoțional: recâștigarea încrederii celor care susțin economia românească.

Fără stimulente preconizate și o prioritizare a conservării economiei globale, efectele economice la nivel european ar putea avea ca și consecință o replică crizei economice din anul 2009, când punctul maxim al șomajului a ajuns undeva spre 10%. Experiența crizelor anterioare ne-a învățat că, cu cât este mai tardivă redresarea companiilor, cu atât se va prelungi asistența socială a angajaților disponibilizați, iar consumul va avea de suferit, creându-se astfel dezechilibre fundamentale în economie.

CONAF amintește de modelul matematic găsit de Israel prin care economia va reporni după criza creată de coronavirus. Modelul se bazează pe închidere intermitentă a activității sociale și economice.

„Acest model îmbină cele două crize: cea epidemiologică, de distanțare socială și cea de continuare a activității economice, deși la parametri reduși”, a explicat președintele CONAF.

„De cele mai multe ori soluția e în fața noastră, nu trebuie să inventăm nimic ci să adaptăm economia reală la soluții și modele care deja există și au fost testate. S-a dovedit științific că, o strategie de muncă de cinci zile și zece zile oprite, va fi mult mai suportabilă pentru economie și va reduce impactul creat de coronavirus, împiedicând astfel prăbușirea multor sectoare și aruncând oamenii în șomaj și sărăcie”, a concluzionat Cristina Chiriac, Președinte CONAF.