PETIȚIE: Industria textilă și de îmbrăcăminte este crunt afectată de criză! Industria ușoară din ROMÂNIA și în mod special din SATU MARE, are o lungă istorie și tradiție.
Unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală dar si națională, industria textilă și de îmbrăcăminte, este crunt afectată de criza creată de noul coronavirus indiferent că vorbim despre producție în sistem lohn sau producție sub brand propriu.
Întreprinderile care au lucrat lohn sau semilohn s au văzut puse în situația în care au produs la o capacitate redusă, având perioade de stagnări serioase în fluxul de producție. Comenzile partenerilor de afaceri tradiționali s au redus considerabil, iar costul ocazional cu manopera a scăzut cu până la 40 %. În unele cazuri, rezultatul a fost disponibilizarea de personal și chiar închiderea unor fabrici mari din țară care lucrau în sistem lohn.
Pe de altă parte, cei care au pus accent pe dezvoltarea de produse lucrând colecții sub brand propriu, s au vazut în situația în care din momentul instituirii stării de urgentă, nu au mai putut livra comenzile din cauza închiderii magazinelor de profil.
Toată această înghețare bruscă a activităților comerciale și a evenimentelor sociale a avut ca efect scăderea drastică a consumului. Implicit, s au acumulat stocuri uriașe, aferente celor două sezoane: primăvară vară și toamnă iarnă ale anului 2020.
Soluția pentru unele întreprinderi, indiferent de mărimea acestora, a fost să producă ceea ce a cerut piața pandemică, respectiv echipamente de protecție de tipul măștilor, combinezoanelor, halatelor și botoșilor utilizate în lupta cu virusul. Dar, odată cu pătrunderea masivă a importurilor de astfel de echipamente, chiar dacă unele erau de calitate îndoielnică, a determinat scăderea interesului pentru achiziția de pe piața internă a acestora.
Un alt impact este cel asupra factorului uman care, în acest domeniu, are o pondere însemnată în structura costului final. Specialiștii estimează că aproximativ 4% din salariații României înregistrați la începutul anului 2019 lucrau în această industrie. Creșterile salariale au dus la un cost al manoperei din ce în ce mai mare în total produs și acest aspect a avut implicații nedorite pentru noi în sensul că mulți parteneri tradiționali pentru fabricile de lohn și au mutat producția în țări unde găsesc forța de muncă mai ieftină. Și ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a dus la pierderi de contracte importante.
Probabil că, odată cu pornirea evenimentelor sociale, ne vom întoarce și noi la activitatea noastră de bază, dar cu siguranță volumul afacerii nu va mai fi același, cel puțin din două motive: comenzile vor fi mai mici iar muncitorii calificați care au părăsit industria în perioada pandemică este puțin probabil să revină și nu avem alternative pentru angajare de personal specializat și calificat. Estimările arată că cifra de afaceri ale intreprinderilor din industrie s au redus uneori până la 80% și aproximativ 40% din angajați au migrat spre alte domenii sau au intrat in soamj. Lipsa școlilor profesionale de profil va face extrem de complicată repornirea unei activități de producție în domeniul confecțiilor textile. În România se vorbește mult despre susținerea antreprenorilor dar, din nefericire, exceptând START UP rile nu se face mai nimic concret pentru antreprenorii români. Doar în Satu Mare sunt peste 20 de companii din industria textilă, conduse de antreprenori femei în marea lor majoritate, care activează de minim 25 de ani în domeniu. Aceștia, ca multi alți antreprenori, nu au cerut nimic niciodată, au plătit regulat și conștiincios obligațile fiscale. Până la pandemie.
Industria textilă și a confecțiilor poate fi revitalizată doar prin adoptarea, în regim de urgență, a unor măsuri de relansare economică după cum urmează:
eșalonarea pe 5 ani a tuturor obligațiilor financiare adunate pe perioada pandemiei atât la Bugetul de Stat cât și la Administrația Locală cu începerea plății eșalonărilor de la momentul finalizării pandemiei (momentul ridicarii tuturor restricțiilor);
scutirea de la plata obligațiilor salariale pentru salariul minim pe economie pe o perioadă de 5 ani, sau la fel ca în sectorul de construcții, unde angajații beneficiază de reduceri de 10% la plata impozitului pe venit, de 10% la plata contribuției la sănătate (CASS), de 10% și scăderea contribuției la pensii (CAS) de la 25% la 21,25%, iar angajatorii să plătească o contribuție asiguratorie pentru muncă, redusă cu 85% din valoarea ei, astfel contribuția scade de la 2,25% la 0,337% din salariul brut;
TVA 9% pentru produsul conceput și produs în România;
codul CAEN 1413 să fie adăugat pe lista beneficiarilor de Granturi; pentru capital de lucru, conform Ordonanței de Urgență 130/2020-M2;
legea șomajului tehnic să fucționeze pe toată perioada pandemiei pentru industria textilă;
impozit pe profit zero pentru profitul reinvestit;
promovarea și încurajarea consumului de produse românețti prin organizarea de târguri la nivel național cel putin de doua ori pe an în București la care costurile ocazionate cu spațiul de expunere să fie suportate de stat;
subvenționarea participării la târguri internaționale cel puțin de două ori pe an cu stand sub pavilion românesc a producatorilor români;
reîntoarcerea la învățământul profesional pentru specializarea de „confecționer”;
o ordonanta de urgenta pentru alocarea producției de echipamente de lucru respectiv: combinezoane, halate, botosi, capeline, etc. producatorilor din Romania si permiterea vanzarii de echipamente de protectie si a dispozitivelor medicale inafara tarii;
Compensarea concediilor medicale din plata contribuției lunare aplicate fondului de salarii al firmei și nu lăsate în spatele angajatorului pentru a le recupera de multe ori și peste 2 ani;
Zilele libere acordate de stat angajatului să fie în grija statului si nu în grija angajatorului care, având în vedere că pe lângă faptul că nu i se produce nimic în acele zile, are obligația de a-i plăti angajatului atât ziua de muncă , cât și taxele și impozitele pentru ziua respectivă.
Cu deosebit respect si consideratie,
No Comments